29 Mar

Indicatii si contraindicatii in alimentatia persoanei cu diabet

Alimentatia persoanelor cu diabet trebuie sa fie una sanatoasa si care are drept scop obtinerea sau mentinerea unei greutati corporale normale, cresterea calitatii vietii si evitarea aparitiei complicatiilor. Aceasta nu trebuie sa fie diferita de a celorlalte persoane si se bazeaza pur si simplu pe numararea si repartitia carbohidratilor in fiecare zi. Tine minte ca nu exista asa-numitul "regim de diabet" si ca poti manca cam orice aliment, atata timp cat nu depasesti un anumit numar de carbohidrati intr-o zi.

Alimentatie sanatoasa inseamna consum moderat, insa variat de alimente, ideal repartizate in 3 mese principale si 2 gustari, la aproximativ acceasi ora in fiecare zi In locul zaharului ai la dispozitie mai multi indulcitori, cel mai cunoscut fiind zaharina. Este bine sa nu faci abuz, doza maxima zilnica de zaharina fiind de 10 comprimate

Evita fructele dulci uscate: prune, stafide, smochine, curmale In prezenta hipertensiunii arteriale, a insuficientei cardiace sau a nefropatiei diabetice se va scadea consumul de sare

Cantitatea de colesterol zilnica nu trebuie sa depaseasca 300 mg

Se vor evita "produsele pentru diabetici"; chiar daca s-ar putea sa aiba putin zahar, sunt foarte bogate in grasimi. Daca totusi le folosesti, asigura-te ca pe ambalaj este trecuta compozitia exacta a principiilor alimentare

Consuma zilnic minim 2 litri de lichie: apa ca atare, supe, ceaiuri. Exista situatii rare, in stadii avansate ale rinichiului, cand medicul va recomanda reducerea cantitatii de lichide

21 Mar

Metode sanatoase de a prepara alimentele

Alegand sa prepari alimentele prin metode care sa nu creasca continutul de grasimi nocive, te poti bucura de mese sanatoase si gustoase chiar daca ai diabet.
Pentru continutul lor in vitamine este bine ca fructele si legumele sa fie consumate preponderent in stare cruda, iar ca metode de prelucrare termica vor fi folosite: fierberea, gratarul, inabusirea, coacerea.

Mananca cat mai variat, respectand piramida alimentatiei normale, intrucat fiecare grupa de alimente aduce anumite vitamine, saruri minerale, fibre alimentare, proteine, glucide, lipide.

Gustul poate fi imbunatatit prin adaos de condimente naturale: marar, cimbru, patrunjel, tarhon, suc de lamaie, otet, piper, mustar etc. Incearca sa limitezi consumul de sare si sa folosesti mai mult condimente.

Painea se va cantari neprajita, deoarece prin deshidratare isi sporeste cantitatea de glucide. Pastele fainoase, orezul, grisul contin 75 g glucide cand sunt cantarite nefierte. Prin fierbere acestea isi maresc volumul si greutatea, continand 20g glucide. Cartofii contin acceasi cantitate de glucide in orice stare, cruzi sau fierti.

Inlocuirea glucidelor din fructe cu cele din lapte (ambele grupe continand HC cu absorbtie rapida) este permisa adeseori, dar nu ca regula, intrucat fructele contin fibre alimentare, vitamine, saruri minerale, foarte necesare organismului.

 

 

15 Mar

Stabilirea necesarului zilnic de glucide, lipide si proteine

O alimentatie sanatoasa, care sa asigure un echilibru caloric si nutritiv, inseamna un consum moderat, dar variat, de alimente din care sa rezulte un aport optim de nutrienti- glucide, lipide, proteine, vitamine, saruri minerale. Echilibrul nutritiv se refera la prezenta elementelor nutritive in anumite proportii, raportat la consumul total de calorii.

Glucidele (carbohidratii, hidratii de carbon) reprezinta zaharurile din alimente si pot fi simple sau complexe. Glucidele simple se absorb rapid si cresc cel mai mult glicemia, fiind reperezentate de glucoza (miere), fructoza (fructe), lactoza (lapte), zaharaoza (zahar).
Glucidele complexe se gasesc in cereale, fructe, legume si ar trebui sa predomine in alimentatia persoanei cu diabet.
Orientativ, glucidele in diabet vor acoperi 50-55% din ratia calorica. Maximum 30% din totalul caloric vor fi reprezentate de grasimi, iar 15% de proteine. Mai departe, caloriile trebuiesc transformate in grame de glucide, lipide si proteine, cunoscand ca prin arderea unui gram de glucide si proteine se obtin cate 4 Kcal, iar a unui gram de lipide cate 9 Kcal.

In general, daca nu sunt complicatii sau alte boli asociate, celelalte principii nutritive nu se mai calculeaza zilnic.
De exemplu, daca ai diabet si ai un necesar caloric de 2000 kcal/zi, aproximativ 1000 kcal le vei lua din glucide. Necesarul de glucide pe o zi va fi 1000:4=250 g. 
Cantitatea de glucide recomandata zilnic pacientilor cu diabet zaharat variaza intre 120 g/zi (sub aceasta cantitate exista riscul aparitiei acidozei de foame) si 300 g/zi.

Regimul va fi modificat de catre medic in functie de complicatii sau boli asociate. Atunci cand exista o nefropatie, se reduce cantitatea de proteine; atunci cand grasimile din sange sunt crescute, se vor scadea si acestea si in special colesterolul.

07 Mar

Stabilirea necesarului caloric

Dupa ce ai dobandit cunostintele necesare privind compozitia alimentelor, ar trebui sa le poti aplica in viata de zi cu zi, astfel incat sa stii: cate calorii ai voie sa mananci zilnic, cat din aceste calorii reprezinta glucidele, lipidele si proteinele si cum sa iti repartizezi necesarul alimentar pe mese.

Necesarul caloric se stabileste in functie de greutate, inaltime, efortul fizic depus, varsta, anumite perioade din viata (sarcina, alaptare).

Calculul necesarului caloric depinde in mod special de greutatea pacientului in raport cu inaltimea lui si munca prestata.
Calculul greutăţii ideale dupa cea mai simpla formula se face scazand 100 din inaltime.
(G ideala = inaltimea in cm – 100).

Se preferă formula Societăţii de Asigurări Metropolitane din New York, care introduce în formula greutăţii ideale înălţimea, vârsta, sexul: G ideala = 50 + 0,75 (I – 150) + (V – 20)/4, unde I = înălţimea în cm, V = vârsta în ani. La femei rezultatul se înmulţeşte cu 0,9.

Consumul caloric in functie de munca depusa este:

  • În repaus la pat: 25 kcal/kg corp greutate ideală/zi
  • Munca fizică uşoară (funcţionari, contabili, pensionari): 30 kcal/kg corp/zi
  • Munca fizică medie (studenţi, cadre didactice, tapiţeri, legători, telefonişti, marochineri): 35 kcal/kg corp/zi
  • Munca fizică grea (tractorişti, morari, brutari, strungari, tâmplari, ţesători): 40 kcal/kg corp/zi 
  • Munca fizică foarte grea (tăietori de lemne, tăietori de piatră, fierari-betonişti, mineri, furnalişti, oţelari): 50 kcal/kg corp/zi

La aceeasi varsta si efort fizic, femeile consuma mai putine calorii decat barbatii, iar necesarul caloric scade pe masura inaintarii in varsta. In sarcina si alaptare se va creste putin cantitatea de alimente, urmand ca la sfarsit sa se revina la alimentatia de dinainte.

Pentru un diabetic cu greutate normala, caloriile calculate nu se vor modifica, pentru unul mai slab se adauga 400-600 kca, iar un pacient obez va primi pana la normalizarea greutatii cu 500-l000 calorii pe zi mai putin decat necesarul calculat.

Sa dam exemplu un pacient cu DZ tip 2 neinsulinodependent, cu o inaltime de 165 cm, o greutate de 78 Kg, care lucreaza ca tapiter si are nevoie de 35 kcal/zi. Greutatea lui ideala ar trebui sa fie 65 Kg, deci isi depaseste greutatea ideala cu 13 Kg. Pentru munca pe care o depune ii sunt necesare 2275 kcal/zi (65×35). Recomandarea pentru el este de 1700 kcal/zi pentru a determina o scadere lenta in greutate.

01 Mar

Continutul in hidrati de carbon al alimentelor

Glucidele (hidratii de carbon, carbohidratii) reprezinta cea mai importanta sursa de energie pentru organism, furnizand 50-55% din aportul energetic total.
Cunoasterea continutului in glucide a fiecarui aliment sau grupa de alimente este foarte importanta daca ai diabet si mai ales daca tratamentul diabetului se face cu insulina.
Consultati tabelele sau etichetele alimentare pentru a afla continutul in hidrati de carbon a alimentelor pe care le consumati.

  • Carnea, pestele, oul nu contin glucide
  • Legumele verzi (salata verde, loboda, urzica, spanac, dovlecei, ridichi, castraveti, andive, ardei gras, praz, conopida, anghinare, vinete, rosii, gulii, ciuperci, varza, ceapa) contin 2 -7 g glucide la 100 g si pot fi consumate fara cantar
  • Legumele radacinoase (ceapa, morcov, pastarnac, patrunjel radacina, sfecla, telina) contin 10 – 15 g glucide la 100 g si se consuma cantarite
  • Laptele si derivatele sale (iaurt, sana, chefir, cas, urda, branza proaspata de vaci, telemea, cascaval) au in jur de 5 g glucide la 100 g
  • Cartofii, pastele fainoase, orezul, grisul, mamaliga pripita contin 20 g glucide la 100 g si se consuma in anumite cantitati
  • Fructele au un continut de 10 -15 g glucide, cu exceptia bananelor, strugurilor, smochinelor care au 18 – 20 g glucide la 100 g si se consuma cantarite
  • Semintele (nuci, arahide, alune de padure, migdale, caju, seminte de dovleac, seminte de floarea soarelui) contin aproximativ 15 g glucide la 100 g si se consuma cantarite
  • Painea de orice fel si leguminoasele uscate (fasole, soia, linte) contin 50 g glucide/100g si se indica precis in lista de regim
  • Zaharul contine 100% glucide, iar gemurile cu zahar, rahatul, restul dulciurilor contin intre 60 si 100% glucide si sunt interzise in alimentatia pacientul diabetic. Se poate consuma 1 lingurita rasa de miere de albine pe zi sau 2 patratele de ciocolata neagra cu 75% cacao.